ARDE VIATA-N FELINARE

Arde trista viata noastra-n felinare...cate-o pata verde de destin ...vara asta iarasi mi se pare ca si-a pus o lacrima de vin ...

Sarbatori de aur se-nfiripa ...stelele duc linistea sub pleoape ...cerul verii poarta sub aripa cai albastri vrand sa ii adape ..

Cad marunt pe casa parinteasca ploi intunecate spre parinti ... Doamne, vine-un gand sa-i primeneasca ... sa le bata linistea-n arginti ...

Arde trista viata noastra-n felinare... cerul strange lacrimi despicate ... brazi uscati se lupta cu topoare .. numai mortii cu singuratate

DEFINIȚII - oftatul

Oftatul - săgeata scăpată din arcul unei tristeți...

DEFINIȚII - tăcerea

Tăcerea - cântecul neștiut al pietrei...

DEFINIȚII - poteca

Poteca - cimitirul de pași triști...

DEFINIȚII - curcubeul

Curcubeul - păunul cu coada în lac...

DEFINIȚII - Câmpia

Câmpia - catedrala noastră de iarbă.....

VARA ARUNCATA IN LUME

Habar n-am daca mai e vara ...norii vaslesc catre alte ceruri ,cautandu-si menirea ...

Taranul batran pune urechea pe pamantul campiei sa auda cum bate nelinistita inima semintei de asta primavara ...

Zarea e locuita de pasari si bobul de grau isi asteapta acum ,spic zdravan ajungand , sacrificiul ..osanda .. rostul existentei sale ...

Stau sub insomnuratele crengi de lacrimi ale serii si vad cai cu galbene boturi de luna , vietati fericite , dormind in iubire cu noaptea ...

Turme de stele sangerande arunca ,in culcusuri de aer , singuratatea unei nopti de vara in lume ...

Si ,cat nu-i prea tarziu , vandem dimineata ce va sa vie in editii de lux captusite cu umbre ce vor a se sinucide cu albul zorilor de iulie ...

Sa fiti sanatosi , oameni calzi, si curati ca fraul de argint legat de ramura unui pom ,asteptandu-si calul ce nu-si mai doreste nicicand zabala ...

...Bucurie in suflet ...

g. g.

POVESTI DE CENACLU - debutul lui Ducu Bertzi Alexandru

,Am mers la Teatrul Ion Creanga si le-am zis ca vreau si eu sa cant . S-a stabilit sa cant CAND S-O-MPARTIT NOROCUL si a ramas totul pe a doua zi . Dupa ce am cantat o melodie , Adrian Paunescu mi-a spus sa mai cant ceva . Si am inceput tot cu o piesa maramureseana . Din public a venit spre scena chiar Ioan Luchian Mihalea . Nu stiam ca este in sala , nu stiam ca a aflat ca voi canta singur . A urcat pe scena si m-a acompaniat . Era ceva sa pot canta alaturi de mentorul meu . Datorita Cenaclului Flacara si lui Adrian Paunescu in 1979 ,piesa ,,Cand s-o-mpartit norocul" a fost inregistrata in Radio . Cu toate acestea , ea se difuza doar in emisiunile lui Adrian Paunescu , intrucat ceilalti oameni de radio se temeau sa puna melodia . Riscau sa isi piarda serviciul . De altfel , piesa s-a bucurat de un succes imens .

Dupa spectacole ne adunam cu totii si incepeam sa cantam lucruri care nu se prea puteau canta pe scena . Paunescu era cel care ne incita . Practic , aceste adunari erau un fel de laborator de creatie . "

POVESTE DE CENACLU - Debutul lui Nicu Alifantis

Debutul lui Nicu Alifantis , rememorat de Maestrul ADRIAN PAUNESCU :

,,Cu ani in urma , un tanar emotionat , dar indraznet in acelasi timp urca pe scena Cenaclului Flacara , in cadrul spectacolelor aproape zilnice sustinute la teatrul Ion Creanga . A fost ascultat si ... contestat de multi . M-a impresionat la Nicu vointa lui muzicala de exceptie . Insa , cum era si normal in cadrul unei asemenea manifestari , au existat discutii intre membri . I-am intrebat pe colegii mei ce parere au . Toti , cu o singura exceptie , de fapt cu doua , au fost impotriva intrarii lui in Cenaclu . L-am sustinut doar eu si tanarul actor pe atunci , Gelu Colceag . Eu am combatut teoria lor conform careia genul muzical al lui Alifantis nu era folk . am spus ca pe mine nu ma intereseaza neaparat formele date , ci capacitatea unui om de a veni cu o experienta noua ; si ca asta nu e o inventie , ci o traire . 

Pe mine m-au impresionat multe cantece de-ale lui , insa cel mai mult m-au atins UMBRA , TRAIASCA ROMANIA , DECEMBRE . 

Nicu a devenit un interpret care valabil , care poate fi asezat langa artisti ca MIRCEA VINTILA , TUDOR GHEORGHE , VICTOR SOCACIU , DORU STANCULESCU , MARCELA SAFTIUC , intr-o constelatie de valori durabile . "

Tudor Gheorghe : ,, A fost contestat de Mircea Vintila , Motu Pittis , de Mihail Stan si de alti cativa . Cred ca simteau pericolul ca mai apare unul bun . Atunci eu l-am aparat : BA - am zis - , EU NU STIU CE VA FACE ASTA MAI INCOLO , DAR ARE UN GLAS CARE PATRUNDE SI TRANSMITE EMOTIE .

SECERATORII

SECERATORII

De dincolo de lanul trist de grau strigai ,

De dincolo de rau , 

Seceratorii calzi ieseau din rai ,

Seceratorii mei de grau .

Ma intrebai campia de-i culeasa

Ori de lumina curge prin uitare ,

Iti raspundeam de graul de acasa ,

De graul rasarit din calendare .

Ma intrebai de bunul isi mai tine 

Gradina-n suflet , haina noua 

Si n-am stiut din care iarba vine 

Insingurata iar , biserica de roua .

POVESTE DE CENACLU - Debutul lui Stefan Hrusca

,, Cenaclul Flacara la Borsa . Pe 24 a fost concertul , iar pe 25 noiembrie 1982 eram in autobuz , cu o gentuta , cateva haine si o chitara intr-o husa pe care mi-o facuse sora mea , Maria , la masina . Chitara o mai am , husa nu . Si asa am plecat pe un drum care s-a terminat la Bucuresti , in acel sfarsit de toamna ,inceput de iarna , cu un concert la Polivalenta . Am fost uimit vazand un asa puhoi de lume . Domnul Paunescu m-a chemat la Flacara . Am mers , m-a lasat sa astept vreo trei ceasuri . Nu-mi venea nici sa ma duc sa beau apa . A iesit la un moment dat si a zis : STEFAN , VINO INCOACE ,TE DUCI IN MASINA SI MA ASTEPTI . PLECAM LA SINAIA . M-am dus . Cand a sosit , mi-a spus : UITE , PLECAM LA SINAIA SI VEDEM : ORI TE FAC MARE , ORI TE INTORCI LA CATEDRA ! 

Nu stiam la ce se refera . Am stat la Casa Scriitorilor de la Sinaia patru nopti si am facut patru cantece . A doua noapte s-a facut RUGA PENTRU PARINTI . Noroc ca aveam casetofon si se inregistra tot ce se lucra . Dimineata , dupa ce m-am trezit, uitasem cantecul . ADRIAN PAUNESCU mi-a spus : NU-I NIMIC , UITE ,TI-L PUN SA IL ASCULTI .

Si asa l-am invatat din nou . De emotie , de oboseala , nu mai stiam ce cantasem . asa s-a nascut RUGA PENTRU PARINTI , care mi-a botezat si mi-a pecetluit cariera . La Constanta VASILE SEICARU a lansat ARUNCAREA IN VALURI , iar eu RUGA PENTRU PARINTI . Si aceste piese au intrat in topuri , unde au ramas luni in sir . Iar in preferintele ascultatorilor multi ani . DE ATUNCI INTOTDEAUNA IL CANT , LA ORICE CONCERT "

DIN MINE

DIN MINE

Tata si fiu stand umar langa umar ,

Dupa aceleasi stele alergand ,

Ne ospatam si bem un vin la masa 

Si-n suflete-ncolteste un lastar de gand .

Mainile tale-mi strajuiesc odihna ,

Palmele tale imi astern pe masa 

Un gand senin , o noapte cat e lumea..

Noroc si crez imi esti si vatra de la casa..

O vara luminoasa straluce in pridvor ,

Eu sorb din stresini gandurile-aceste ,

Iar tu alergi prin mine luminat

Si eu invat sa te-ncalzesc ca in poveste .

DACA VIATA

E vara.. ca un pepene rosu.. vantul trist si insingurat bate prin galbene clopote ...azi . ding .. maine .. dang ...

Femei despletite traverseaza viata... miresme insangerate colinda triste in colivia diminetii ...

Zile putrede de aur ne inteapa sufletul cu nepieritoarea lor lumina ...

In turnirul zorilor pasari facatoare de ploi umbla prin paduri ,robite de lacrima unei stele adanci ,nepieritoare .. umede ...

Sanziene oarbe treceau ca niste harfe de cantec prin ochii limpezi ai ierbii ...

Mamele vietilor noastre scoteau camasile copiilor la soare si imparteau mere si zarzare ...fetele se incingeau cu cicoare peste sanii amirosind a lumina de papadie ...

Fete indragostite ungeau lacrimile cu unt si puneau la stalpii caselor flori de lavanda ... se spalau cu cenusa de maces si pasari de noapte le ridicau cantecul ...sus .. in cuibarul vazduhului ...

POVESTE DE CENACLU - Debutul lui Vasile Seicaru

,, In primavara anului 1978 Cenaclul Flacara a poposit la Galati . Eu cantam cu formatia Cristal . Ne-a ascultat si a intrebat : ,,Solistul stie sa cante folk ?" ,, Da ,stie !", am raspuns eu . ,,Care , ma lasa !" a replicat Puiu Cretu ,sa nu ma piarda . Am luat chitara si am cantat COLINDUL DUNARII . ,,Fie painea rea sau buna / Dunarea ne este muma . / Fie painea buna ,rea , / Dunarim cu Dunarea . " ,,SENZATIONAL ! " a spus Adrian Paunescu . ,, Vrei sa fii membru al CENACLULUI FLACARA ? " . Ceilalti erau innebuniti . Pierdeau solistul . ,, FIi atent aici la mine - a mai zis Paunescu . Maine ,la opt jumatate , din fata hotelului Dunarea , pleaca mai departe convoiul Cenaclului Flacara . DACA ESTI ACOLO ,VII . DEFINITIV . Nu stiu ce se intampla cu formatia , dar o sa vezi ce nebunie va fi cu cantecul asta . POTI SA VII , ASA CUM POTI SA NU VII . " N-am sa uit asta niciodata . Cum puteam lipsi ? M-am prezentat , cu toate ca abia ma casatorisem cu Gabi . La 28 aprilie am avut casatoria , iar pe 1 mai 1978 am fost la primul spectacol . Faceam parte din CENACLUL FLACARA . ERAM MEMBRU . Era un nou val al muzicii tinere . Eu am ramas singur din valul ala , asa cum altii s-au pierdut pe drum din alte valuri "

POVESTI DE CENACLU - Mircea Vintila

Mircea Vintila :
,,Intr-o garsoniera din Amzei ne aflam trei tineri : Adrian Paunescu , Florian Pittis si cu mine . Paunescu m-a intrebat daca am ceva (o melodie ) . I-am cantat-o pe cea pe care o pregatisem . Mi-a cerut sa i-o mai cant o data si a inceput sa spuna si el versurile cand am inceput sa cant iar . Pittis scria la masina ce spunea Paunescu . Cand am terminat , el a adormit instantaneu . A dormit vreo 5 minute si s-a trezit A FOST FANTASTIC! . Eu ramasesem blocat cu chitara in mana , Pittis ramasese cu degetele pe butoanele masinii de scris ."
Titlul cantecului scris atunci : FAT - FRUMOS ...

COPII SI TRANDAFIRI

Discutie tomnateca , la scoala ... subiect incins ... cum apar pe lume copiii? Pentru ca povestea cu barza nu ii mai incalzeste deloc pe pici , am ales o cale mai ..romantica , mai florala ... Nu o stiti ? Povestea cu copilul care a venit pe lume fiindca mama lui inghitise un boboc de trandafir ... 

Concluzia : orice boboc de floare se transforma , dupa ce este mestecat bine , intr-un copilas ... Mesteci un boboc - se naste un copil . Mesteci doi boboci- atunci se vor ivi pe lume doi copii . Rezultatul a fost ravasitor - toti trandafirii au fost devastati , rupti bobocii si mestecati cu lacomie ... 

Fetitele , constiincioase si determinate , s-au asezat care pe unde , asteptand clipa fericirii supreme ; sa .. nasca ...

Bineinteles , povestea a fost rectificata , dezamagirea mare ...astfel , toata lumea a aflat ca bobocii de trandafiri dau randamentul asteptat... dar de la o anumita varsta in sus ...

RĂSFLUTURI

Orasul cu strazi si cladiri vechi... seara pustie...batranul din coltul strazii ,cu palaria-i ponosita, vinde povesti cu fluturi. Fluturi albastri , fluturi oranj , fluturi galbeni ... fluturi ...

Lumina incordata a serii ii trezeste din poveste ... dezmortiti , fluturii zboara falfaind pret de cateva clipe , mirosind parca lumina...

Unul , fascinant si nepasator, se fixeaza pe scanteietoarele flori de lavanda...Nemiscat , pare mort... totusi , din cand in cand , un mic tremur al aripilor trimite veste ca e doar adormit .

Am suflat asupra lui , l-am gadilat cu un fir de iarba , am batut din palme , am scuturat floarea de lavanda ...degeaba ...

Fluturele ramasese acolo cu trompa-i cazuta in miracolul parfumat ,care-l adormise pentru cateva ore ,imbatandu-l ..

Era .. era ..un fluture beat ...

PELIN , VARA , SENIN

A venit , impletita cu funii de sanziene , vara. Regina celor trei luni inchinate bucuriei se leagana atarnand de ramura unui pin mirosind a cetate medievala uitata sub trifoi , se da in fluturi , cu genunchii stransi , cu parul lasat sa minta ciresii , teii si iarba cazuta sub ascutisul coasei .

Ascult cum in canta in trandafiri departarea intoarsa din timp .. o fata trista si-a uitat iubirea pe marginea pridvorului ..isi musca buzele de teama ca n-o va mai gasi niciodata ...

Pasii imi aluneca domol spre rau si ma spal pe fata cu tipatul berzelor inainte de furtuna .. tremur ca frunza intrata-n betia morilor de vant ori de cate ori se face noapte ...

Gonesc pe calul meu de sidef catre toate zarile (cica ar fi patru )...in urma se-nalta cotropitor fumul firului de menta ..pasii mi-s sangerii de durerea macilor .. e vara ...

Vara bantuita de culori ... vara sarutata pe bot de iezi ... viata ...vara ....pelin ...

FIULUI MEU

FIULUI MEU

Fiule, îți scriu acum

Cât încă mi-e soarele-n amiezi

Cât încă macii-mi râd în drum

Și-n pomul vieții frunzele mi-s verzi.

Ție-ți străluce stele în priviri,

Iar mie luna mi-e tot mai rotundă,

Tu încă nu trăiești din amintiri

Iar mie moartea-mi bate-ades la ușă.

Lumea acum îți cântă simfonii,

Baudelaire iți naște flori din mucegai.

În mine urlă lupii a orgii

Și caut ierburi acre pentru ceai.

Nu te vaiți încă și ai timp,

Pentru iubiri cu patos și zglobii.

Mie mi se stinge-al vieții nimb

Și-mi hrănesc visul nopții cu stafii.

Ție ti-e încă lumea la picioare

În timp ce eu fac pașii mici și rari...

                                                                Gabi Grigorita

LUNA DIN IARBA

Seara de vara , tarzie , tei amirosind a vesnicie ... un pici de vreo sapte ani ma tragea zdravan de mana , precipitat tare ,spre gradina intunecoasa , zicandu-mi : ,,Domnu , vino sa vezi o luna in iarba! " .

L-am urmat docil si curios , neintelegand ce vrea sa spuna si , ajungand aproape de o tufa de trandafiri salbatici , am zarit intr-adevar in spatele ei o mica sfera de lumina sclipind intermitent . Am chemat si alti copii sa vada ,,luna din iarba"...o priveam de la distanta , neindraznind sa ne apropiem ,de teama sa nu se inalte la ceruri . ,,O luna in iarba" , clamau picii .. ,,veniti sa vedeti o luna in iarba .." S-au apropiat si alti curiosi , privind in tacere acel glob transparent , luminos si frematator ca un imens puf de papadie . 

Intr-o clipita , parca dorind sa ne trezeasca la realitate , ,,luna din iarba" isi lua zborul ... era ... o colonie de licurici ...

CASTANUL

In curtea scolii , secular , castanul trist se legana usor in vant cu coroana uscata , fara nicio frunza , asteptandu-si sfarsitul..

Primavara , in jurul lui , oamenii au amenajat un loc de joaca pentru picii mereu strengari si zambitori . Roiau pustii in jurul lui , ii mangaiau scoarta batrana si incercanata si i se urcau in crengi .

Nu mica mi-a fost mirarea sa constat ca , dupa vreo doua luni , castanul uscat , pe care il credeam mort , a inceput sa infrunzeasca .

Intinerise ...

POVESTI CU PICI ...

Ieri , clasa a XII-a de la liceul ,,Gheorghe Ionescu Sisesti" si-a luat ,,la revedere" de la noi (o sa postez mai tarziu ceva si pentru sufletelul lor)... ideea este alta ...am fost invitat in calitate de fost (suna ca dracu!) invatator....bineinteles , am mers cu trupa , adicatelea picii mei ....

Dialog intre mine si Mariuca (o studenta de la pregatitoare )...parca eram in BUNICUL lui Delavrancea ...

- Domnu ,de ce am venit aici ?

- Stii ,Mariuca , ei au fost , candva , elevii mei ...

- Si acum ? Ca ei sunt mari !?

- Pai , au terminat liceul ... 

- Adica ? 

- Adica o sa plece in lumea larga...

- Aaaa , deci de aia plang ...

- Da , Mariuca , de aceea ...

- Si o sa plece in tari straine ,domnu' ?

- Poate , Mariuca ! 

- Aaaa ,deci de aia plang si mamele lor ...

- Cine mai stie ,Mariuca ?.....

...anexez fotografia aferenta , spre deplina edificare ...

... invatatorul si Mariuca ... TANDRETE ...

LUATI-VA-N BRATE COPIII !!!..

Copilarie minunata elevilor mei de ieri , de astazi si de maine !

LA MULTI ANI tuturor ce nu au incetat sa creada in copillarie ! Sa fim copii pentru inc-o zi !...

Copiii , DUMINICA vietii noastre ... astazi , la propriu , am dat in mintea celor mici ( Domnu' , ne-ati adus coifuri ? ... oooo , si fluiere ... daaa , fluieram dupa cei ce cred ca invatamantul este paria societatii...am primit si diplome ... daca este 1 iunie , apoi sa fie !!! ... ne-am jucat , ne-am ,,dixstrat"(sic! )...am umflat baloane de ne-au pocnit plamanii ... am cautat LUMEA MEA in LUMEA LOR ... stiti ceva ? cred ca , macar pentru cateva ceasuri, am gasit-o !!!

LUATI-VA-N BRATE COPIII !!!...

Mama te leagana , vegheaza tata , 

Somnul ti-l apara ochi parintesti ,

Dormi si viseaza ca lumea-i gata , 

Si te asteapta numai sa cresti .

LEGENDA PRIMULUI DASCAL AL SATULUI

SISESTI ... povestile unui sat ... asa s-a nascut scoala de odinioara...zgaraind prin colbul istoriei ... anii 1850...

Într-o zi , un sărar din Vâlcea , avand cu el şi pe fiul său care se chema Dumitru Stan Marin şi care era bun cunoscător de carte , ceea ce era un lucru mare în vremea aceea , mergea la Cerneţi , cu carul plin de sare , să-l vândă .

Şi trecând el prin cătuna Cocorova , care era pe atunci doar un întins zăvoi plin de mărcuie şi pâlcuri de răchite , s-au oprit sub un stejar uriaş , să mai hodine boii .Pe stejar era prinsă o tăbliţă . Scria acolo că pe moşia din Şişeşti a boierului Grigore Bengescu se primesc oameni de milă , cărora boierul poate să le dea oricât pământ poftesc ,fără a plăti nicio clacă ori dijmă către stăpân ori către domnie .

Citind flăcăul toate acestea , s-a furişat de tatăl său în zăvoi şi dus a fost .În zadar l-a mai strigat sărarul . Fugarul a trecut dealul păduros şi s-a stabilit în locul numit Gorgani din Valea Novacului , unde şi-a croit mai întâi un bordei şi a luat de la boierul Bengescu atât pământ cât a poftit .Fiind ştiutor de carte , a ajuns să fie primul dascăl al copiilor din Şişeşti .

Odată , mai marii vremii l-au chemat la Cerneţi , împreună cu toţi dascălii din satele Mehedinţiului , unde a fost probat de cărturari de seamă . Ei l-au lăudat pentru ştiinţa lui şi i-au dat la mână carte , întărindu-i dreptul de a-i învăţa carte pe copiii Şişeştiului.

Greu i-a fost să-şi facă datoria , căci nu avea nici ceasloave , nici locaş pentru şcoala , iar copiii se adunau în şopronul boierului , unde încercau a ceti şi a socoti .Apoi Dumitru Stan Marin a devenit şi preot al satului Şişeşti…

OLARUL

OLARUL

Toti oamenii-l iubeau , le mesterea ulcele ,

Pe maruntis , pe datorie , pe bucate ,

Batrana lui cocea porumb la vatra

Si descanta uitarea pe foi de vrej uscate .

- Salut ,salut , zicea oricui din sat :

Batran , copil , el ne facea urare ,

Cu voce ragusita de tutun ...

Si-l respectam fiindca vorbea tare ...

Dar intr-o zi olarul a pierit

Si-am inteles ca nu el ne murise ,

Ci doar pamantul lucrator

Pe care tuturor ni-l daruise .

LEGENDA HAIDUCULUI BOGDAN

Una dintre legendele Sisestiului ... satul romanesc nu va pieri .... 

Prin pădurile Şişeştiului hălăduia un viteaz , Bogdan , care omorâse mulţi păgâni.

Nu ştiau turcii cum să facă a-l prinde şi a-l omorî . Dar s-a găsit un popa care l-a atras pe Bogdan în cursă în locul numit Aliman . Calul ar fi nechezat , avertizându-şi stăpânul de primejdia ce îl păştea . Bogdan şi-a continuat însă drumul fără teamă .Turcii l-au înconjurat şi s-au luptat cu el multă vreme.În cele din urmă un otoman a izbutit să-i sară în spate şi să-i reteze capul cu iataganul.

Viteazul Bogdan ar fi mers aşa , decapitat , cu sângele ţâşnindu-i din trupul vânjos , până în zăvoiul Coşuştei . pe malul apei , trupul s-a prăbuşit în ţărâna pe care ar fi scormonit-o cu mâinile şi picioarele până la asfinţitul soarelui .

Atât de impresionat a fost paşa turcesc de moartea ghiaurului , încât a poruncit să fie spânzurat popa cel trădător , ba chiar şi turcul care îi tăiase mişeleşte capul lui Bogdan .

SISESTI - POVESTE VIE

Sisestiul vine ca un parau din obarsiile istoriei ,firicel la inceput , unda navalnica mai apoi ,implinind rosturile unor vremi .

In vatra oricarei asezari musteste sipotul unor peceti ,soarele binecuvanteaza izvorul sacru ,din care pamantenii bea bucuria vietii cu causul lunii . 

Sisestiul s-a inchegat din aluatul timpului , ca vatra de olari . 

Acum cateva zeci de ani traditia aproape pierise ; se spune ca , odata , era casa si olarul ... cate case , atatia olari ... 

Astazi lutul pare din nou sa prinda viata ; tot mai des incepem sa ascultam cald si firesc inima unei roti de olar ...

Asemenea unui astru ivit din genune , vasul straluceste magnific , precum aerul mioritic care incercuieste diademic fruntea faurarului . In sanctuarul sau baladesc , OLARULe demiurgul cu care incepe si se sfarseste pamantul ...

Apa si cantec ... lacrimi si sange ... oameni si fapte ... toate au curs , deopotriva ,cu timpul ...

Dar , de cand e lumea lume , pe fruntea Sisestiului s-au aratat zanele fara grai ale pamantului romanesc : strachinile si ulcioarele de lut ...

MAINILE OLARILOR DIN SISESTI

Copii fiind ,primeam si noi de la mama cate un bot de aluat proaspat framantat , pentru a inchipui cu indemanare un porumbel ori un cuc ; ii puneam ochi de taciune ,il aseza mama in cuptor , iar cand iesea , fierbinte , aromind , mai ca asteptam sa cante ...

Olaritul este tot un mestesug al copilariei  ,dar al copilariei lumii . Iar sub mainile olarilor , bulgarele de lut face tot ca si botul din aluat : INVATA SA CANTE .

Taranul munceste pamantul . Si olarul munceste pamantul .

Taranul cunoaste tarana , sfaramand-o in mana , mirosind-o ,vorbindu-i bland sau , uneori , suduind. 

Si olarul cunoaste tarana ; o framanta, o miroase, ii vorbeste.

Taranul insamanteaza lutul si-l face sa rodeasca .

Si olarul insamanteaza lutul si-l face sa rodeasca .

Olarii domolesc pamantul ; mainile lor dau forma cresterii pamantului .

Cand mainile olarilor se odihnesc si roata lor tace , se aude lucrarea pamantului ...

Pe rodul mainilor de olar lumina canta . Vedeti ? 

Pamantul e lumina ...

Lumina e pamant ...

...mesterul Titu Marin ... urciorul de Sisesti ... ceramica de Sisesti...

AVRAM IANCU

E un amurg de primavara sangeriu , aerul miroase a floare de mar , raul din vale susura stins ...si imi revine in minte , nu stiu de ce , chipul Craisorului Muntilor , al lui AVRAM IANCU , cel invelit in haloul legendelor fara moarte ...

Romani dragi , asa suna NECROLOGUL aparut in ziarul ,,Telegraful Roman" din Sibiu ,septembrie 1872 : 

,, Natiunea romana ,cu inima dureroasa face cunoscuta incetarea din viata a preiubitului sau fiu AVRAM IANCU , prefect general al legiunilor romane in lupta pentru independenta nationala de la anul 1848/49 ; DEFECTIUNEA PREA TIMPURIE A URMAT ASTAZI LA ORELE 3 DIMINEATA , IN BAIA DE CRISIU (districtul ZARAND) , IN ANUL VIETII SALE 48 , IN URMA UNUI MORB DE PIEPT ... Toti fiii natiunii sunt poftiti la onorul de-a face parte din cortegiul funebru .

Memoria sa sa fie etern binecuvantata - iar zelul sau national sa planeze asupra natiunii - binefacatoriu " ....

... Si ,intr-adevar , la aceasta DEFECTIUNE TIMPURIE au participat indurerati si solemni mii de fii ai Apusenilor ...

Se zice ca la cateva zile dupa inmormantare ,doi moti s-au prezentat la Baia deCris ,solemni si incremeniti de durere ,intreband cat a costat ceremonia funerara . 

Afland ,au scos banii ,au platit si au plecat tacuti si misteriosi ,fara sa spuna cum ii cheama . Identitatea lor nu a fost cunoscuta niciodata ..."

PAGINA ADEVARATA DE ISTORIE ,cum noi nu stim demult a mai scrie ...